Totalul afișărilor de pagină

sâmbătă, 13 octombrie 2012

Ho'oponopono, Namaste sau...jocul de-a imputernicirea

De ceva vreme ne tot salutam cu NAMASTE: dumnezeul care SUNT, saluta/se pleaca dumnezeului CARE ESTI!
Apoi aflam ca tot in traditii, altele, exista o CALE DE VINDECARE care se cheama ho'oponopono si pe care mintea occidentala a tot "imbogatit-o" in stilul ei propriu, denaturand-o evident la formule "magice", ca sa poate fi pretext de cursuri si alte sofisticarenii.
In esenta, ambele se pot rezuma la o simpla stare de constientza: a fii profund convins ca cel aflat inaintea ta este Dumnezeu.
Nu conteaza cat este el de constient de acest lucru, ci cat esti TU!. Prin asta tu ii sugerezi, la nivel de subconstient, sa aduca in manifestare splendoarea si integritatea care EL ESTE si nici nu ar putea fi altfel.
Acesta eu prefer sa-l denumesc "jocul de'a imputernicirea". Un clip micutz, care "imputerniceste", mi-a fost semnalat de o buna prietena azi, realizat de Lary, dupa cateva fraze ale lui Richard Bach.

Ideea este foarte simpla: iti poti vedea seamanul ca ce vrei tu sa vezi in el, dar cata vreme vezi altceva decat PERFECTIUNEA DUMNEZEIRII, tu si nu el iti ceri o experienta nu tocmai implinitoare sau inalta in jocul pe care il faci cu el. Am scris acest articol micutz, motivat fiind de experienta multor cupluri, aflate pe un drum constient de ani. Se pare ca hipnoza "educarii" celuilalt are multa "prioritate", inaintea constientizarii!
Va rog retineti bine ca nu exista maturitate spirituala REALA pana acest lucru nu ti-a devenit FAPT DE VIATA.
Eu stiu ca sunteti dumnezei, pe mine NU MA PACALITI! Deci...NAMASTE!
"Iluzii"

miercuri, 10 octombrie 2012

cu BUCURIE SI PLECACIUNE:


Nu foarte des am intalnit texte ATAT DE INSPIRATE, si il postez cu mare bucurie si recunostiinta la adresa autoarei, pentru cei care nu au primit de la Foryou

Libertatea de a fi,
 de Corina Raducea

Libertatea se traieste, se simte, se experimenteaza, nu se gandeste. Eliberand orice concept mental gandit despre libertate, devenim patrunsi de savoarea ei, devenim zborul ei.
Fiecare traieste libertatea, intr-un mod unic. Sunt multe conferinte si carti despre libertate. Cuvintele te pot duce doar pana in pragul in care alegi sa traiesti libertatea. Nimeni nu iti poate spunecum se traieste libertatea. Pentru ca, in libertate, nu exista reguli de circulatie, nimeni nu risca sa se ciocneasca cu altul sau sa raneasca pe cineva. Asta se manifesta doar cand esti predominant in minte si te judeci sau te lasi judecat de ceilalti, pentru ceea ce alegi la un moment dat.
In fizica exista un concept care a fost preluat si de catre psihologi - anume, nivelul vibrational al unui intreg este dat de vibratia de jos, nu de media aritmetica, asa cum mintea liniara ar fi predispusa sa emita, ci de nivelul vibratiei de jos.
Vrei sa zbori ca un zmeu, te inalti, te bucuri de Cer si Soare si jos, cel care tine sforile decide zborul zmeului si nu zmeul. Cine este jos te trage inapoi, te strange si te pune in geanta, s-a bucurat o vreme, dar s-a plictisit repede sau nu-i place vantul. Vestea exceptionala este ca energiile vibrationale, care au creat aceasta „regula” privind vibratia intregului, sunt pe sfarsite. Da, tot ceea ce traieste fiecare in parte, acum, tot ceea ce este numit "haos", nu reprezinta altceva decat trecerea de la energiile vibrationale, la energiile expansionale. Cine traieste predominant in minte, nu poate sa inteleaga si nici sa accepte noile energii expansionale. Este mai simplu sa existe acest concept numit „haos”, evident „rau”, care „trebuie dat la o parte” sau negat, decat sa ne acordam la noile energii expansionale si sa devenim liberi.
Respirand constient si profund, eliberam toate conceptele gandite despre libertate, eliberam toate fricile despre ce ar putea fi dincolo de pragul de la care traiesti in libertate.
Respirand profund, permitem extinderea constiintei.
Respirand profund, permitem libertatea in toata fiinta si viata noastra.
Energiile expansionale se manifesta acum in toata Creatia, nu doar la nivel planetar. Energiile vibrationale sunt la final in toata creatia, nu doar la nivel planetar. De aceea, chiar nimeni nu poate sa ne dea indicatii si predictii despre libertatea de a fi in noile energii expansionale, pentru ca nimeni nu a mai avut aceste trairi pana acum, este ceva nou pentru toata Creatia. Nici macar nu merita sa ne temem de aceste energii, pentru ca nu exista nimeni care sa fi spus ca „sunt rele”, ci doar ca sunt altfel - iar cine nu poate sa le accepte, le numeste „haos”. Acest concept este doar mental. El reprezinta trecerea de la energiile vibrationale, la energiile expansionale, trecerea de la confortul predictibil al probabilitatilor, la acordarea si manifestarea potentialelor pe care nici nu te-ai fi gandit ca „meriti” sa le traiesti.
Cine continua sa se tina strans de energiile vibrationale, va constata ca se separa, iar asta nu face parte din noile energii expansionale. Separarea apartine energiilor vibrationale, care sunt la final. Blocarea acestei transformari, neacceptarea noilor energii pot aduce drame, suferinte, dureri si chiar dizolvari, daca altfel nu se poate. Noile energii nu asteapta sa devii pregatit pentru ele, noile energii nu sunt liniare.
Deasemeni, noile energii sunt eliberate de alt concept cuplat la vechile energii vibrationale - si anume, placerea. Energiile expansionale nu au nimic de-a face cu placerea si cu dualitatea. De aceea, conceptul de „haos” este considerat ca fiind „neplacut”, pentru ca nu are nimic din ceea ce mintea duala stie ca este placut, iar daca ceva nu este placut, mai bine negam, nu-i asa?
Confuzia ultimelor luni este data tocmai de aceasta eliberare a energiilor vibrationale si asimilarea energiilor expansionale, care sunt atat de diferite, incat nimeni nu poate sa spuna nimic despre ele, se traiesc si atat, nu se gandesc, nu sunt predictibile, nu se bazeaza pe indicatori statistici.
De aici vine si confuzia cercetatorilor - un experiment nu mai poate fi reprodus identic in conditii identice de mediu sau laborator.
Cei care au la dispozitie instrumentul radiestezic/ansa sau astrologia, constata ca predictiile nu se mai „implinesc”.
Energiile expansionale nu pot fi predictibile cu ansa sau astrologia. Exista astrologi care au constientizat asta si scriu despre potentiale in comentariile lor periodice, fiind extraordinara aceasta expunere care ajuta mintea cititorului sa accepte noile energii, sa elibereze temerile, sa-i permita sa traiasca.
Sigur ca, in aceasta perioada de transformare, exista partea dificila din fiecare, de a elibera ceea ce este vechi si de a asimila energia expansionala. Multi inteleg asta prin a-si schimba partenerul de cuplu sau masina sau casa sau jobul sau tara.
Poate ca exista si acest potential, insa, daca se mentine alegerea dupa regulile mintii duale si dependenta de energiile vibrationale, nu s-a schimbat nimic si totul devine extrem de dificil, in aceasta perioada.
Indiferent de schimbare, totul poate deveni greoi si stagnant, pana la „explozie”, daca se mentin programele mintii duale. Explozia asta poate fi orice - de la nebunie, la faliment sau chiar parasirea corpului fizic.
Evident ca mintea se agita, citind aceste randuri si tot intreaba: ”ce e de facut, ce strategie adoptam, ca sa ne adaptam?”.
Cheia iesirii din acest „haos” este ca nu avem nimic de facut, ci de devenit, iar asta nu este urmarea unei strategii, in conditiile in care nici macar Spiritul „nu stie” ce urmeaza. In Jocul divin creat, pana si Dumnezeu alege surprizele - cum ar fi sa se elibereze conceptul mental de „Dumnezeu”, acel salvator, poate chiar extraterestru, care vine de undeva din afara noastra si atinge Creatia cu bagheta magica, fara ca noi sa fim „afectati” de vreo eliberare. Iar daca mintea judeca acum aceste randuri ca fiind blasfemiatoare, transmiteti compasiune si acceptare de sine. Asa este mintea liniara actuala.
Mintea umana inca nu poate sa „conceapa” expansiunea fiintei unitare in constiinta.
Mintea umana nu poate sa conceapa ca zmeul poate sa se elibereze de toate sforile si sa devina autonom, sa devina liber sa-si creeze propria realitate.
Zmeul nu devine cu adevarat liber, daca elibereaza 3 sfori din 5. Ori toate, ori deloc. In libertate nu exista astfel de gradatii: putin liber, mai mult liber. Chiar daca pretindem ca suntem mai liberi decat anul trecut, suntem la fel de controlati prin sforile de care ne mai lasam inca legati.
Mintea se agita numai la gandul ca, fara sfori, zmeul nu va avea nicio directie. Vestea exceptionala este ca, in noile energii expansionale, nepredictibile, nu exista nicio directie. Chiar daca iti poti pierde - fara ca acest lucru sa fie obligatoriu - familia, jobul, casa, renumele, prietenii, care vor sa-si tina zmeul in sfori, constati ca libertatea aduce o extraordinara liniste si bucurie de a fi, chiar daca nu ai nicio directie. Esti eliberat de orice asteptari si accepti, permiti ca totul sa fie.
Unii numesc asta, resemnare. De fapt, este alegerea unei realitati in care alegi sa experimetezi expansional, nu dual, nu vibrational, constientizand ca este eliberata senzatia de „pierdere”. Nu mai pierzi nimic, traiesti totul.
Drama umana care se manifesta acum este ca nu suntem liberi, nici eu, nici tu, niciunul... inca. Fiecare, in functie de cat permite sa se extinda si sa elibereze sforile dualitatii, devine liber in ritmul propriu.
Sa onoram aceasta transformare si sa acceptam alegerile celor din jur, fara sa le mai judecam. Pana nu eliberam toate sforile zmeului, chiar nu conteaza daca mai esti legat de toate sforile sau numai de una - continui sa ramai legat, indiferent de scuze. Sforile sunt toate programele mentale implementate de familie, societate, profesie, nevoile de siguranta materiala, relatiile in care vrei sa faci pe placul celor care te determina sa te simti responsabil pentru problemele lor, sforile sunt toate conditionarile de orice fel, toate iluziile, toate suferintele, toate obligatiile, toate fricile, toate rusinile, toate invinovatirile, toate judecatile... Cand eliberezi sforile, nu inseamna ca nu-ti pasa de cei pe care ii iubesti, ci transformi sforile in compasiune si acceptare pentru alegerile lor, ale tale.
Minunea acestei transformari este ca ne inaltam si ne extindem fiind in corp fizic, adica, vibratia de „jos” a corpului fizic nu ne mai trage inapoi, asa cum era pana nu demult.
In noile energii expansionale, pana si moartea va deveni altceva, nici moartea nu va ramane aceeasi. Este in regula sa avem posibilitatea sa murim cand vrem si cum vrem, chiar cu transmutarea completa a corpului fizic, fara sa fie necesar sa postim cine stie cati ani. Cum este in regula si sa ne hranim numai cu Lumina sau sa ne bucuram de orice savoare, transmutand orice aditiv sau pesticid, in elemente benefice corpului nostru fizic.
Orice alegere este perfecta, acesta este miracolul noilor energii expansionale.
Sunt eliberate frustrarile ca nu exista relatia de cuplu mult visata. Exista relatia perfecta cu Sinele divin, care umple toata fiinta, devenind astfel doar o alegere daca esti sau nu intr-o relatie intima cu altcineva.
Perioada aceasta merita sa fie observata detasat si cu mare atentie.
Ce anume ne mai leaga si nu ne permite sa traim libertatea? Poate, lipsa iertarii. Sau inca o puternica judecata duala, data de binecunoscutul „trebuie”. Sau nevoia de a-i schimba pe ceilalti, cum credem noi ca este "mai bine"...
Iertarea este eliberarea de toate conditionarile si judecatile.
La un moment dat, chiar si conceptul de „iertare” va fi depasit.
Cand realizezi ca totul este perfect in toata Creatia, nu mai ai ce sa ierti, doar sa te bucuri de viata, asa cum devine ea acum, extinsa...

Respirand Iubire,
Corina Raducea

marți, 9 octombrie 2012

Iubirea neconditionata si...sexul nonconditional

De cativa ani, destul de multi, privesc cu interes la stradaniile firesti de a se ajunge la IUBIRE NECONDITIONATA, singura ALEGERE logica si Legica pe care o avem de facut.
Si nu ma pot opri sa nu fac o paralela cu a iubi o floare...Cum adica sa iubesti, din bogatia de frumusete, doar o singura floare? Ce te poate determina sa alegi o lalea, ignorand restul de lalele, dar si gladiolele, crinii, trandafirii sau orhideele, floarea soarelui si restul... 
Am trait o etapa in care toti spuneau ca ei iubesc neconditionat...Dar acea iubire era un fel de declaratie precum ca ai facut un fel de pace cu ceilalti, era mentala si deci separatoare, deoarece nu cuprindea decat relatiile de o anumita superficialitate. E simplu sa "iubesti neconditionat" privind de la distanta oamenii. In cadrul acelei viziuni, era de fapt un fel de intelegere precum ca ne putem suporta unii pe altii ceva mai usor, dar fara a ne implica in vreun fel...Ca si cand te-ai plimba printr-o gradina plina cu infinite bucurii florale, dar tu doar te plimbi, cu mainile la spate, nu admiri si nu respiri parfumul niciuneia. 
Probabil ca multi au fost surprinsi ca acea atitudine nu era de fapt "iubire neconditionata", ci o lasa neimplicare in "viata".
Cand au inceput sa admire cate o floare au reaparut conditionarile si banuiesc ca si-au revelat parte din "problemutele" nerezolvate de fapt, aflate in subconstientul lor. S-a cam evaporat mitul "iubirii neconditionate" la care chipurile ei ajunsesera, si au revenit "tentatiile" sau alte iluzii.
Nu putini au fost cei care au trebuit sa inteleaga ca nu poate exista viata fara a te implica in ea cumva. Multi au re-descoperit prapastia neintelegerii si/sau neacceptarii sexualitatii in relatiile parteneriale. Unii si-au propus sa le rezolve. Din neintelegere unii acum cred ca sexualitatea poate fi exersata inafara iubirii. Se arunca pur si simplu in explorarea acestei izolate componente, ca si cand a te bucura de o floare ar insemna sa o rupi doar pe ea, fara tija si sa ti-o agati la butoniera: tot nu este FAPT DE VIATA! Desigur poate fi un gen de lectie care e util sa fie facuta, dar nu te iluziona ca duce la iubire neconditionata! Poate ca este mai mult o dorinta de a te valida in altul, poate fi neintelegere faptului ca sexualitatea este A TA iar partenerul doar ti-o oglindeste si in final tot la tine va trebui sa revii.
Relatiile sexuale libere au o mare "calitate": sunt minunate-majoritatea- deoarece nu implica nimic mai mult decat corpul fizic, care chiar stie sa se bucure natural de un joc energetic electric/magnetic. Imediat insa ce vei dori sa ai o relatie stabila, te vei confrunta si cu restul "florii", adica tija, radacina, frunzele, eventual spinii. Atunci iar vei observa ca ...a disparut "iubirea neconditionata"...
IUBIREA NECONDITIONATA nu este o declaratie ci O STARE !!
La ea se ajunge abia DUPA CE TE-AI REVELAT/DESCOPERIT  pe tine insuti. Doar asta te scoate din iluzie. 
Intre doua fiinte care au atins aceasta maturitate spirituala, NIMIC NU TREBUIE, dar absolut orice este posibil, firesc, liber, implicit si nu explicit. Pentru ca acea relatie inseamna ca fiecare divinizeaza in celalalt Sinele Divin, care a ales sa se manifeste in acea forma, care nu poate fi decat PERFECTA.
NAMASTE toturor celor care au atins deja acest punct de constientza...inca alarmant de putini (nu zic nume!!!)